Caracterizare

”Din nastere esti inzestrat cu potential urias de a fi un om rar. Ai crescut insa, si te-ai invartit intr-o lume sub nevoile tale, sub capacitatile tale. In plan personal n-ai avut parte de intalniri notabile -intalniri care sa te imbogateasca, sa te faca sa-ti pui intrebarile corecte, sa te ajute sa te descoperi. Din aceasta pricina, ai trait mereu o singuratate care s-a cronicizat, si pe care, ca sa n-o mai vezi, sa n-o mai simti, sa nu mai doara, ai ingropat-o in munca si agitatie -iluzie de viata intensa- si prietenii oportuniste, de conjunctura. Convingerea ta ca fericirea inseamna confort si e rezultatul unor calcule, e de fapt o forma de dependenta si o spaima. Dependenta de a controla totul, de a nu risca nimic, spaima de suferinta. Ceeace esti astazi este intr-adevar suma oamenilor pe care i-ai intalnit si a unor alegeri -respectiv ce ai ales sa intelegi din ei (e drept, fiind atat de multi gaunosi, n-ai avut prea multe sanse). Un om care considera ca s-a nascut intr-un teatru de razboi, inseamna ca a trait intr-unul. Un om care doreste confirmari zi de zi, dar nu e dispus sa le ofere, e un impostor. Un om care, cu o asemenea bogatie de potential, nu a inteles pana la 40 de ani ca hedonismul e o filosofie subtire rau, sigur numai hedonisti a trait. Un om care si-a raportat intreaga viata emotionala la o iubire de la 18 ani (subtirica si aia -adica n-a fost o iubire ca-n filme, sa-ti ajunga o viata, cu nebunie frumoasa, cu daruire totala, cu amintiri sfasietor de frumoase si reciprocitate absoluta- o iubire obisnuita de la 18 ani, ca 99, 99% dintre iubirile de la 18 ani -acum, desigur, poate ma-nsel, dar cat de a dracului de frumoasa sa fie o iubire la 18 ani, ca sa eclipseze tot ce ai intalnit mai apoi in toata viata ta, e ridicol, sa fim seriosi!). Un om, spuneam, care ramane agatat toata viata (cel putin la nivel declarativ) de o iubire de la 18 ani, fie a intalnit numai femei mult sub nivelul lui de rezonanta emotionala, fie e un mincinos, fie e masochist, fie e sadic. Tind sa cred ca la tine raspunsul e cate putin din fiecare. Oricum, toate astea te-au transformat in ceva ce nici tu nu prea mai intelegi si cu care a inceput sa-ti fie greu si tie sa traiesti. Nu esti nici hedonist, nici vanator, nici student, nici alte bazaconii. Hedonistii traiesc pentru placere, ori tu in esenta suferi prea mult si te ating prea multe. Vanatorii cauta trofee -pentru ei conteaza numarul si aspectul si nu pari genul. Iar studentii fut orice, in functie de posibilitati -sa curga sperma si bautura! Exclus. Mai degraba esti un colectionar. Dar un colectionar investeste suflet in colectia lui. Iubeste fiecare piesa. Ori tu nu iubesti pe nimeni. Sau poate esti un colectionar de inimi frante. Nu-i exclus -pozezi intr-un romantic, le indragostesti de tine, apoi le zdrobesti si nici nu le lasi sa moara, nici sa traiasca. Asta intra intr-o patologie de care nu vreau nici macar sa te banuiesc. Oricum, cautarea unei tipologii in care sa iti gasesti locul, e o prostie -numai oamenii banali pot incapea intre gratiile unei tipologii. Nu esti unul dintre ei. Ai trait etape din fiecare -barbat fiind (eu ca femeie, am sarit-o pe-aia cu studentia -cine dracului o fi numit-o asa, ca n-are nicio legatura cu studentia, ci mai degraba cu anii de liceu, ba' mai nou chiar cu gimnaziul). Acum e momentul sa treci la o etapa superioara. De fapt, sa construiesti una special croita pentru tine. Sa cerni ce ai cules din fiecare etapa, si sa-ntelegi ce vrei sa fii de-aici incolo. M-am intrebat mereu daca boala ta joaca vreun rol in alegerile tale. Si raspunsul inclina catre da. Boala asta ti-a comprimat timpul, ti-a sabotat increderea in tine si planurile de viitor, te sperie. Si atunci, nu-ti mai pasa. Poate chiar aceasta maniera de a pastra pe toata lumea la o distanta considerabila de orice constructie cu tine, este deopotriva o forma de protectie de suferinte viitoare -vreau sa raman verde si barbat in amintirea voastra- si o forma de altruism -tineti-va departe de mine, in scurt timp voi fi doar o epava si o povara. Daca e asa, ti-ai pus problema vreo secunda cate lucruri minunate pierzi in timpul ramas? Ca esti chiar mai presat sa lasi frumusete in urma ta, sa construiesti amintiri de neuitat? Ok, ai hotarat ca futi in nestire cat mai poti (crezi ca-si va mai aminti cineva, ca va conta? -femeile au o altfel de memorie, domnul meu) si apoi astepti sa mori, singur, pictand, mesterind lazi inconjurat de gaini si eventual cu vesnica .......... misunand pe langa tine (daca n-o omori inaintea ta) sau cu ......, draga, amarata de ea. De ce adica n-ar fi posibile toate astea si cu cineva pe care-l iubesti? Mult mai posibile, mult mai firesti! Iubeste! Acum o iubesc pe ......... Hai, ........, sa vedem cat ne tine. Hai, sa ne fie frumos cat ne-o fi frumos! Un an?! Ce an frumos! Ramas bun ..........! O sa te port mereu in suflet! Si eu pe tine, Adrian!... Acum o iubesc Maricica. Hai, Maricica, ia sa vedem ce e de noi! Nasol, doar trei zile?! Oricum, au fost trei zile de neuitat si astea trei zile am fost doar al tau, am respirat prin plamanii tai. O sa te tin minte, Maricicatreizile. Ramas bun, Maricica! Ramas bun Adrian!... Ce-i asta?! Doamne, asta-i gagica mea de la televizor! ........... tu imi cam placi si sunt cam topit dupa tine! Imi doresc sa fii ultima femeie cu care sa fac dragoste! Hai, ..........., sa ne iubim, ca-i frumusete prea multa aici! Hai sa vedem cat si ce ne-a fost dat! Da' vezi, ca eu peste trei ani am intalnire cu Violeta ... , ia sa vedem! Hm...Nu-mi mai place de tine, nu mai simt nimic. Ce chestie! Nu asa calculasem, la naiba. .........., iubita mea, vrei sa imbatranim impreuna?! :P (numele personajelor sunt absolut neintamplatoare -dar sunt totusi fictiuni din capul autoarei) Ok, ai prins ideea. Orice faci, orice alegi sa traiesti trebuie sa fie cu dragoste si bucurie, cu reciprocitate, cu frumusete, cu rost. Ca dureaza trei zile, trei ani, sau pana la sfarsitul zilelor. Altfel, dansul asta impiedicat si nehotarat si imbacsit de minciuni la tot pasul e, cum bine i-ai spus, promiscuitate. Deci mizerie. Si la final va purta numele de viata ta.”