DOR DE BACOVIA

DOR DE BACOVIA 19.09.2017

Plouă pe lacustre clădiri, spumegând
Cum toamna își picură din pomi, frunza
”Sunt singur și mă duce un gând”
La musul ce-și umflă-n zadar, pânza.

”Toarnă pe covoare parfume tari”
În ”AMURG” iubito să-mi  cânți din clavir
Și notele calde puse-n cântări
”ECOU DE ROMANȚĂ” vibrează-n delir.

”Dormea întors amorul meu de plumb”
Să ne iubim  pe-naripate metale
”OBSESII” îmi macină sufletul strâmb
Spre-a orgiilor  desfâuri orientale.

”EPITAFe” ne scriem în ”nopți de vară”
”BOEMA” viață mi-o trăiesc abject
Sunt  tot eu, ”un solitar ce-a râs” într-o doară,
”Făceam amor și tuturor păream suspect”.

”Sunt câțiva morți în oraș, iubito”
Și câinii fug flămanzi spre abator.
”Pe catafalc” mă strecor incognito
Să-mi strig  ca Oedip, lipsa de-amor.

”PUSTIU” mi-e mereu râsul sarcastic
Și ”RAR”, ”MELANCOLIC”  ori grumb,
”GRI” mi-e  samavolnicul amorul icastic
”TACERE”, infloresc florile de ”PLUMB” .